Nicolae Iorga

Il a suscité la controverse en raison de sa rhétorique antisémite[3]. Certains historiens considèrent ainsi Nicolae Iorga comme un historien idéologue nationaliste antisémite, en particulier source d'inspiration pour Corneliu Codreanu.

Ainsi, selon l'historien Traian Sandu, chercheur à l'Université Sorbonne-Nouvelle, Nicolas Iorga serait une référence au socialisme national-chrétien de 1919. Dans un article de Sandu: De l’antisémitisme au fascisme en Roumanie[4], il souligne que Codreanu avait avoué l'influence que Nicolae Iorga aurait eu sur lui en évoquant sa formation secondaire :
« Comme bagage intellectuel, j'avais les connaissances qu'on m'avait enseignées au lycée. ... Mais, en plus des ouvrages classiques roumains, j'avais lu tous les articles du Semănătorul (Le Semeur) et du Neamul Românesc (La Nation roumaine), les journaux de N. Iorga et de Alexandru C. Cuza. ... Sous une forme élevée, ces articles affirmaient les trois impératifs de vie du peuple roumain : 1. L'union de tous les Roumains. - 2. Le relèvement de la classe paysanne par l'accession à la propriété et aux droits politiques. - 3. La solution du problème juif. Deux maximes figuraient en manchette sur toutes les publications nationalistes de ce temps-là. L'une de N. Iorga: „La Roumanie aux Roumains, rien qu'aux Roumains, et à tous les Roumains. »

Toutefois il n'est pas le seul, Sandu écrit aussi qu'Alexandre C. Cuza, politicien roumain notoirement antisémite, aurait aussi eu une influence sur le « le Capitaine », ainsi nommé par ses camarades de lutte : « La nationalité est la force créatrice de la civilisation humaine, la civilisation est la force créatrice de la nationalité. » Enfin, les Liens entre Iorga et Codreanu semblent improbables et cette thèse plus le moins audacieuse, car les deux se haïssaient l'un l'autre, Iorga s'opposant avec force à son mouvement[5]. Les légionnaires ont d'ailleurs fini par l'assassiner en 1940.

Nicolae Iorga fut également un homme politique et un parlementaire, ministre et brièvement premier ministre (1931-1932). Profondément patriote il s'opposa dès 1933 à Adolf Hitler, à la Garde de fer (mouvement xénophobe et antisémite), à l'abandon de la Tchécoslovaquie en 1938 ainsi qu'à l'acceptation de l'ultimatum de Moscou (été 1940) pour la cession de la Bessarabie et de la Bucovine du Nord à l'Union soviétique. Iorga fut assassiné le 27 novembre 1940 par un groupe de commandos de la Garde de fer qui le considérait comme coresponsable de la condamnation et de l'exécution en 1938 de leur leader Corneliu Codreanu.

Nicolas Iorga fut également écrivain et dramaturge. Ses œuvres littéraires n'ont pas laissé un souvenir impérissable aux historiens de la littérature, elles reprennent souvent des grands thèmes de l'histoire roumaine.

• Essai de synthèse de l'histoire de l'humanité, Paris, Gambiez, 4 volumes, 1928.
• Histoire des Roumains et de la Romanité orientale, Bucarest, 10 volumes en 11 tomes, 1937-1945.
• Studii şi documente cu privire la istoria românilor, 25 volume (1901 - 1913)
• Istoria Imperiului Otoman, 5 volumes (parue en allemand - Geschichte des osmanischen Reiches, 1908 - 1913)
• Școala nouă de istorie : O lămurire definitivă, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1936, 20 p.
• Guide historique de la Roumanie, deuxième édition, Bucarest, 1936, 176 p.
• Istoria românilor, Ediția I, 1936-1939 (trad. fr. Histoire des Roumains)

Vol. 1, București, 1936. Partea I: Stămoșii înainte de romani, 272 p. Partea II: Sigiliul Romei, 346 p. ;

Vol. 2, Oameni ai pământului (până la anul 1000), București, 1936, 352 p. ;

Vol. 3, Ctitorii, București, 1937, 358 p. ;

Vol. 4, Cavalerii, București, 1937, 446 p. ;

Vol. 5, Vitejii, București, 1937, 428 p. ;

Vol. 6, Monarhii, București, 1938, 518 p. ;

Vol. 7, Reformatorii, București, 1938, 352 p. ;

Vol. 8, Revoluționarii, București, 1938, 400 p. ;

Vol. 9, Unificatorii, Bucurerști, 1938, 402 p. ;

Vol. 10, Întregitorii, București, 1939, 500 p.

• Cultura naţională şi politica naţională, 1908
• Dezvoltarea ideii unităţii politice a românilor, 1915
• Războiul nostru în note zilnice, 1914 - 1918, 1921 - 1923
• Politica externă a regelui Carol I al României, 1923
• Războiul pentru independenţa României. Activităţi diplomatice şi stări de spirit, 1927
• Studii istorice asupra Chiliei și Cetății-Albe, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Bucarest, 1900
• Operele lui Constantin Cantacuzino, Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, Bucarest, 1901
• Despre Cantacuzini, Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, Bucarest, 1902
• Istoriile domnilor Țării-Românești cuprinzând istoria munteană de la început până la 1888, I. V. Socecu, Bucarest, 1902
• Drumuri și orașe din România, Editura Minerva, Bucarest, 1904
• Istoria lui Ștefan cel Mare: Povestea neamului românesc, Editura Minerva, Bucarest, 1904
• Pomenirea lui Ștefan-cel-Mare, Institutul Grafic Minerva, Bucarest, 1905
• Mărturii istorice privitoare la viața și domnia lui Știrbei-Vodă, Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, Bucarest, 1905
• Sate și mânăstiri din România, Editura Minerva, Bucarest, 1905, 370 p.
• Negoțul și meșteșugurile în trecutul românesc, Institutul Grafic Minerva, Bucarest, 1906
• Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor, Vol. I, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii-de-Munte, 1908, 432 p.
• Plângerea lui Ioan Sandu Sturza Vodă împotriva sudiților străini în Moldova, Librăriile Socec & Comp., Bucarest, 1912, 11 p. + 1 facs.
• Pagini despre Basarabia de astăzi, 1912
• Două tradiții istorice în Balcani: a Italiei și a românilor, Librăriile Socec & Comp., Bucarest, 1913, 16 p.
• Legăturile românilor cu rușii apuseni și cu teritoriul zis Ucrainian, Editura Pavel Suru și Librăriile Socec & Comp., Bucarest, 1916.
• Sate și mânăstiri din România, Ediția a II-a, Editura Librăriei Pavel Suru, Bucarest, 1916, 296 p.
• Continuitatea spiritului românesc în Basarabia, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii-de-Munte, 1918
• Istoria românilor în chipuri și icoane, Ediția I, Editura Ramuri, Craiova, 1921, 336 p.
• Mihail Kogălniceanu: Scriitorul, omul politic și românul, Editura Fundațiunei A. I. V. Socec, Bucarest, 212 p.
• Istoria artei medievale și moderne în legătură cu desvoltarea societății, Editura Librăriei Pavel Suru, Bucarest, 1923, 298 p.
• Istoria comerțului românesc - Epoca mai nouă, Tiparul Românesc, Bucarest, 1925, 210 p.
• Războiul pentru independența României – Acțiuni diplomatice și stări de spirit, Editura Națională, Bucarest, 1927, 243 p.
• Istoria românilor - prin călători, Ediția a II-a, Vol. 1-2, Editura Casei Școalelor, Bucarest, 1928-1929
• Adevărul asupra trecutului și prezentului Basarabiei, Bucarest, 1940
• Istoria unei legende: Iuliu Maniu, 1934
• Oameni care au fost, vol. I-III, 1934 - 1936